More

    5 moduri de a fi un părinte mai bun (susținute de psihologi)

    Nu există un părinte perfect. Să fii părinte este foarte greu și este nevoie de mult efort pentru a fi chiar și un părinte decent.

    Creșterea copiilor este un job full time, ce te ține mereu în priză, fără pauze. Nu este ușor, însă toți părinții fac tot posibilul să fie cât mai buni.

    Ar fi minunat dacă am ști exact ce să facem și cum să facem cu copiii noștri. Dar nu toți copiii sunt la fel și nu se nasc cu un manual care ne oferă instrucțiuni despre cum să-i creștem corect. Cu toate acestea, avem cercetări cu privire la parenting și psihologie, care ne pot ajuta și orienta în direcția corectă.

    Mai jos am pregătit pentru voi cinci sfaturi despre cum să vă îmbunătățiți abilitățile de parenting începând de azi! Aceste sfaturi sunt susținute de cercetare și psihologi.

    1. Exersați iubirea necondiționată

    A iubi necondiționat pare ceva natural, un lucru pe care îl presupunem cu toții că îl facem ca părinte. Cu toate acestea, este posibil să avem comportamente sau cuvinte rostite care subminează capacitatea noastră de a ne face copiii să se simtă iubiți necondiționat.

    De exemplu, vorbele de genul „te dau omului negru”, „vrei să trăiești în altă parte?” sau „te trimit la bau bau” atunci când este neastâmpărat, nu este practicarea iubirii necondiționate. Mesajul care i se transmite copilului este că, dacă este obraznic sau se comportă greșit, riscă să fie părăsit sau să te piardă ca părinte.

    Dacă ați făcut vreodată aceste declarații nu înseamnă că sunteți un părinte groaznic. Cu toate acestea, dacă dorim ca copilul nostru să se simtă iubit necondiționat, atunci trebuie să evităm să spunem lucruri care îl fac pe copil să simtă că relația ar putea fi vreodată întreruptă din cauza comportamentului său.

    Un alt mod de a privi aceste amenințări este compararea lor cu amenințarea divorțului. Dacă ați fost vreodată căsătorit sau ați locuit într-o casă cu părinți căsătoriți, atunci știți că atunci când o persoană amenință cu divorțul, este foarte dureros. Simpla aducere în discuție a divorțului sau separării dăunează relației foarte mult, deoarece încrederea se pierde. Cealaltă persoană începe să simtă că relația se poate termina și că nu este pentru totdeauna, așa cum și-au promis. Chiar dacă au fost doar vorbe spuse la nervi și nu își dorește cu adevărat divorțul, cuvintele sunt foarte dăunătoare.

    Aceleași principii sunt valabile și pentru relațiile dintre părinți și copii. Dacă un copil a fost amenințat cu pierderea căminului, cu părăsirea sau să fie dat spre adopție, atunci acel copil nu se simte iubit necondiționat. Copiii vor crede că dragostea părinților este dependentă de comportamentul lor. Aceasta este definiția iubirii condiționate, ceea ce înseamnă că sunt iubiți doar în anumite condiții.

    Copiilor trebuie să li se spună că sunt iubiți indiferent de comportamentul lor.

    Trebuie să fie adânc înrădăcinat în subconștientul lor că sunt iubiți chiar și atunci când sunt neastâmpărați, încalcă regulile sau se comportă greșit.

    Un articol din Elite Daily a examinat mai multe studii de cercetare despre iubirea necondiționată. Rezultatele obținute din acestea au arătat că copiii devin adulți mai sănătoși atât emoțional, cât și fizic atunci când au parte de iubire necondiționată în copilărie. De asemenea, atunci când sunt expuși la iubirea condiționată în relația cu părinții, copiii au un nivel mai mare de anxietate, care afectează negativ sănătatea pe termen lung, în special cea a inimii.

    A iubi necondiționat înseamnă a iubi fără condiții. Dragostea necondiționată este să iubești pe cineva exact așa cum este, cu toate defectele și părțile mai puțin frumoase. Spune-le copiilor că îi iubești, chiar și atunci când încalcă regulile, se comportă greșit sau îți spun că te urăsc (majoritatea copiilor spun asta părinților la un moment dat).

    Trebuie să răspundeți întotdeauna cu “Te iubesc indiferent de comportamentul tău”. Nu înseamnă că acceptați sau permiteți comportamentul greșit. Întotdeauna ar trebui să existe consecințe rezonabile direct proporționale cu comportamentul. Cu toate acestea, nu ar trebui să fie făcuți să creadă că dragostea părinților poate fi revocată.

    2. Dezvoltați o legătură care va dura o viață creând amintiri

    Trebuie să petreci timp cu copiii pentru a crea o legătură. Timpul de calitate contează, dar la fel și timpul cantitativ.

    Copiii vor să fie alături de părinți. Petreceți timpul împreună ca familie. De exemplu, fă-ți un obicei să iei cina la bucătărie sau la masa din sufragerie cel puțin câteva seri pe săptămână. Faceți o regulă care să nu permită nicio tehnologie la masă în acest timp, astfel încât să puteți vorbi și să petreceți timp împreună.

    Înainte să îți dai seama, copilul va crește și va părăsi casa ta. Găsește timp pentru a petrece orele la masă împreună, pentru a vorbi și a-ți cunoaște cu adevărat copilul înainte să plece de acasă ca adult.

    Barking Up the Wrong Tree a analizat cercetările despre cum să creezi amintiri fericite care durează o viață. Unele dintre lucrurile descoperite în cercetare includ:

    • Amintirile sunt create atunci când simțurile și emoțiile noastre sunt însuflețite
    • Dacă scoatem telefonul să facem poze, este sigur o experiență frumoasă pe care vrem să ne-o amintim
    • Sărbătorirea evenimentelor și momentelor importante (absolviri, câștigarea unui concurs, diverse reușite, etc) ajută la crearea amintirilor pozitive
    • Depășirea momentelor grele împreună creează o legătură puternică. Dacă ați rezolvat împreună conflictele apărute în relația dumneavoastră și ați îmbunătățit-o, atunci ați creat o legătură. Conflicte rezolvate între frați, soldați care luptă împreună și familii care depășesc momente grele împreună, toate acestea asigură legături durabile. Când luptați împreună ca familie, după ce ați depășit provocările apărute, sărbătoriți împreună succesul

    Faceți-vă timp pentru a crea amintiri cu copiii voștri. Sunt mici o singură dată.

    Mergeți în vacanțe, escaladați muntele împreună, înotați în mare împreună, mergeți cu cortul sau învățați-i să patineze.

    Faceți orice și tot ceea ce va ajuta la crearea amintirilor, legăturilor și experiențelor care vor dura o viață întreagă. Aceste amintiri sunt ceea ce le va aduce fericirea pe măsură ce cresc și devin adulți.

    3. Nu țipați la copii

    A striga la copiii noștri nu este o bună practică. Cu toate acestea, se întâmplă în mod regulat în majoritatea caselor. Este o muncă continuă, iar acest citat o rezumă perfect:

    “Desigur, uneori mă întreb dacă sunt un părinte bun. Dar să fiu sinceră, uneori mă întreb dacă copilul meu mai este copil”

    În orice caz, știm cu toții că trebuie să lucrăm continuu pentru a nu mai țipa sau a ridica vocea, pentru că am prefera o casă cu zero voci ridicate.

    Țipatul îi determină pe copiii noștri să devină adulți neliniștiți și agitați. De asemenea, îi afectează emoțional și mental într-o manieră negativă. Dacă un șef sau un superior a țipat la tine vreodată, cu siguranță îți aduci aminte de el și nu este o amintire îndrăgită. Te-a făcut să te simți prost și neapreciat. Este oricum suficient de greu să fii mustrat, chiar și cu o voce calmă.

    Indiferent dacă este adult sau copil, atunci când se țipă în timpul mustrării, se provoacă o abundență de emoții negative, anxietate și stres. Când țipătul implică și insulte, devine abuz emoțional.

    Healthline Parenthood a examinat cercetările pe tema țipătului și a constatat că părinții care strigă la copiii lor sfârșesc cu copii care sunt mai agresivi verbal și fizic. Copiii învață de la părinții lor. Dacă țipatul este o întâmplare obișnuită în cămin, atunci copilul tău învață că atunci când se confruntă cu un comportament sau situații care nu îi place, este în regulă să țipe. Niciunul dintre noi nu vrea să transmită asta copilului său, așa că trebuie să luăm măsuri pentru a ne schimba obiceiul.

    Healthline oferă câteva sfaturi despre cum poți să-ți schimbi obiceiul de a țipa:

    • Descoperă ce declanșează strigătele. Care sunt comportamentele care apar sau situațiile în care te regăsești strigând la copiii tăi?
    • Când simți că îți vine să țipi, acordă-ți o pauză sau numără până la zece
    • Exersați să răspundeți pe un ton calm, egal. Prin practică se creează obiceiul.
    • Dacă se întâmplă să strigi, admite greșeala și cere-i scuze copilului tău. În acest fel vor învăța că nu este un comportament acceptabil și că, de asemenea, ar trebui să își ceară scuze dacă fac o greșeală și ajung să țipe

    De asemenea, vă oferim câteva sfaturi despre cum să discutați cu copilul dumneavoastră fără să țipați:

    • Așezați-vă la nivelul lor și vorbiți-le față în față cu voce calmă
    • Nu faceți amenințări repetate cu privire la ce pedeapsă urmează și așteptați ca situația să devină mai aprinsă
    • Reamintiți-le “pedeapsa” (de exemplu: reducerea timpului pentru joacă, pentru televizor sau o pauză) imediat după ce încalcă avertismentul. Nu așteptați ca ei să repete comportamentul neadecvat de mai multe ori, un singur avertisment fiind suficient. Apoi, dacă nu se supun sau continuă în aceeași notă, pedeapsa trebuie pusă în aplicare imediat

    “O mamă împăciuitoare dezvoltă copii împăciuitori” – încercați să vă amintiți acest lucru ori de câte ori vă vine să țipați sau să ridicați tonul la copiii voștri și, de asemenea, țineți minte că nimeni nu este perfect, dar putem să devenim părinți mai buni, începând de azi, țipând mai puțin.

    4. Dăruiți mai multe experiențe și mai puține jucării

    Jucăriile sunt distractive, dar copiii noștri nu au nevoie de o grămadă de jucării elaborate, electronice și scumpe pentru a fi fericiți sau pentru a se dezvolta într-o manieră sănătoasă.

    Dăruind mai multe experiențe și mai puține jucării este o modalitate de a deveni un părinte mai bun

    Pentru următoarea aniversare sau vacanță, gândiți-vă să îi oferiți copilului o experiență, de exemplu o vizită la muzeu sau la grădina zoologică sau o călătorie într-un loc interesant. Aceste experiențe ajută la crearea amintirilor și vă ajută copilul să dezvolte o personalitate mai bine conturată, deoarece el este afară experimentând diverse activități, nu în camera lor, jucând cel mai nou joc video.

    Motherly a postat un articol recent prin care a demonstrat, din punct de vedere științific, că experiențele sunt mai bune pentru copiii noștri decât jucăriile. Iată un citat din acest articol care merită remarcat:

    “Și dacă mai avem nevoie de un motiv să o lăsăm mai ușor cu dăruirea jucăriilor, cercetătorii au descoperit că recunoștința și generozitatea cresc atunci când sunt dăruite experiențe în loc de obiecte. Thomas Gilovich, profesor de psihologie la Universitatea Cornell, a efectuat multe studii de-a lungul multor decenii și a descoperit că fericirea este derivată din experiențe, nu din lucruri. Concluzia: Fericirea derivată dintr-o experiență din copilărie este mult mai semnificativă decât emoția trecătoare a jucăriile de sub bradul de Crăciun. Dăruirea experiențelor care implică și petrecerea timpului împreună ca înlocuitor pentru jucării aduce o fericire mai mare și de durată. Mămicilor, nu vă mai stresați pentru numărul de jucării! Concentrați-vă pe crearea amintirilor!”

    Crearea experiențelor de familie și crearea amintirilor merg mână în mână. Atunci când folosim banii și resursele pe experiențe pentru familie în loc de lucruri, obținem o satisfacție mai mare. Cercetările din articolul citat mai sus arată că familiile sunt mai fericite în general și mai unite atunci când își petrec mai mult timp împreună experimentând lucruri/locuri noi, cu mai puține lucruri și jucării.

    5. Lăsați-i să se joace și să fie copii

    Jocul și dezvoltarea copiilor merg mână în mână. Cu toate acestea, timpul de joacă pe care îl primesc copiii noștri a scăzut în ultimele decenii. Suntem atât de focusați pe cât de multe învață copilul nostru, încât le reducem timpul de joacă, însă uităm că joaca înseamnă învățare. Trebuie să le redăm copiilor noștri timp să se joace, astfel încât să se poată dezvolta și să poată învăța în ritmul lor natural.

    Măriți timpul de joacă al copiilor și limitați-l pe cel petrecut pe electronice. Cercetările realizate de Very Well Family au constatat că prea multă tehnologie dăunează copiilor noștri.

    Copiilor cărora le este permis să petreacă prea mult timp pe telefon sau tabletă dezvoltă probleme cu somnul, obezitate, probleme de comportament, probleme academice și probleme emoționale. De aceea se recomandă să limităm accesul la tehnologie. Părinții își pot învăța copiii diferite activități în timp ce se joacă activ cu ei. 15 sau 20 de minute de joacă împreună pot ajuta la întărirea legăturii dintre părinte și copil. Apoi, copiilor li se poate permite să continue jocurile pe cont propriu. Tot acest timp și diversele activități sunt cruciale pentru dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă a copilului sănătos.

    Sunt mici o singură dată, lăsați-i să fie copii și bucurați-vă împreună de această perioadă

    Copiii în vârstă de doi ani nu au voie, nu trebuie și nu sunt la vârsta potrivită pentru a sta la birou ore întregi în care să își facă temele. Sunt la vârsta la care trebuie să se joace, să exploreze și să fie activi fizic. Așa învață și se dezvoltă cel mai bine.

    Gânduri finale

    Acestea nu sunt singurele metode pentru a deveni un părinte mai bun. Cu toate acestea, sunt cinci moduri prin care puteți începe să vă îmbunătățiți abilitățile parentale începând de azi.

    Nimeni nu este un părinte perfect, ceea ce înseamnă că întotdeauna este ceva de învățat și de îmbunătățit. Analizează-ți obiectiv propriile metode de parenting, propriile acțiuni și decide ce poți schimba și ce poți optimiza. Apoi fă ceva în privința asta.

    Avatar
    Sanatos
    Pasionat de un stil de viata sanatos, pozitivism, voie buna si articole pline cu motivatie

    Se citeste acum

    Din aceeasi categorie